Ok eu deabicei nu fac posturi pe care nu le găsesc amuzante sau iniţiative într-un fel, dar m-am gândit că asta ar fi interesant şi sper să vă placă. Oh, şi btw, tot ce e povestit în seria asta sunt poveşti adevărate, că doar n-oi fi eu aşa de retardat să vă fac poveşti de noapte bună.
Deci, prima dată aş vrea să vă zic că familia mea e genul la care schimbarea e importantă. Adică ne-am mutat de multe ori şi e destul de normal. Majoritatea locuinţelor în care am stat nu păreau a fi destul de neobişnuite, în afară poate de apartamentul de la Galaţi la blocul Bistriţa (nr. 4 parcă era). Scara aia arăta de parcă era scoasă dintr-un film horror tailandez, iar forma apartamentului era un pic cam ciudată. Nu o să vă explic forma în detaliu fiindcă nu am atâta timp, oricum, era totuşi amplasat destul de bine, în spatele Palatului Navigaţiei şi la stânga de Icepronav (o întreprindere destul de întinsă). Nu am zis niciodată că mi-a plăcut cartierul acela, era ca dracu', dar no. Revenind la subiect, în acel apartament eu dormeam în camera de lângă cea a surorii mele, aveam şi un balcon mic în dreptul patului meu. Însă într-o noapte, nu-mi amintesc exact când era, dormeam liniştit, în patul meu confortabil când aud un zgomot din bucătărie. Nu l-am luat în seamă, credeam că sunt părinţii sau ceva, dar apoi un alt bubuit a răsunat. Aşa că m-am sculat din pat şi m-am dus în bucătărie. Când am ajuns şi am deschis lumina, am văzut câteva tigăi pe jos, zicându-mi că nu era nimic, aşa că m-am întors în pat. După câteva minute, aud ceva din sufragerie (unde dormeau părinţii) şi mă duc să văd. Când ajung nu văd pe nimeni. M-am uitat în toată casa, dar nu era absolut nimeni acolo. Apoi am zis că poate s-au dus pe la bunici pentru ceva urgent sau poate eram somnambul, aşa că m-am dus din nou în pat. Când am ajuns în pat, care, cum am zis, e perpendicular acelui mic balcon, am zărit ceva uitându-se la mine din balcon. Aşa că am deschis uşa de la balcon şi nu era absolut nimic, chiar dacă pot să vă jur că am văzut ceva, iar după aceea am auzit un fel de ţipăt, nu sunt sigur dacă era de animal sau om (btw, nu aveam animale în casă) aşa că, fiindcă eu sunt o p**dă fricoasă, am decis să stau sub plapumă, uităndu-mă cu un ochi prin cearşaf. Şi când numai se repede ceva şi se izbeşte de uşa mea (uşa era de lemn cu o parte de sticlă) iar apoi m-am pişat pe mine când chestia aia îmi deschide uşa încet, cu tot cu scârţâitul ăla al ei, eu eram absolut îngheţat şi vroiam să mor cât de repede, imaginea îcepea să mi se înceţoşeze de frică cănd am văzut un păr foarte lung şi negru la colţul uşii.
După asta nu-mi mai amintesc absolut nimic, din păcate, doar că dimineaţă m-am trezit la vreo 1.50 m de pat, chiar sub calorifer. Încă cred că probabil asta o fost ceva vis forte realistic, că poate am devenit psihopat sau ceva, fiindcă a doua zi toată lumea era în casă şi nu au auzit nimic, ceea ce încă mă face să cred că am devenit nebun. Tot ce zic e că nu o să mă mai întorc niciodată în casa aia.
Oricum, Sper că asta nu v-a speriat prea mult şi o să continui această serie regulat, aşa că pentru a vă înveseli sufletele, un best video ever.
După asta nu-mi mai amintesc absolut nimic, din păcate, doar că dimineaţă m-am trezit la vreo 1.50 m de pat, chiar sub calorifer. Încă cred că probabil asta o fost ceva vis forte realistic, că poate am devenit psihopat sau ceva, fiindcă a doua zi toată lumea era în casă şi nu au auzit nimic, ceea ce încă mă face să cred că am devenit nebun. Tot ce zic e că nu o să mă mai întorc niciodată în casa aia.
Eu încerc pe cât posibil să scriu cât mai corect din punct de vedere gramatical, se poate şi mai bine, dar în principal n-o duc rău. Spre deosebire de alţii, care mai saltă o virgulă, mai mănâncă un i sau scriu într-un limbaj variat în semne inexistente sau folosite în proporţii mici în limba noastră. Dacă limba română e ca mierea când ar trebui vorbită, voi aţi avea gust de câcat pe limbă. 
